بسم الله الرحمن الرحيم
Toata lauda se cuvine lui Allah, Stapanul lumilor, Creatorul lumilor!
De obicei merg pentru rugaciunea de vineri la o mica moschee, unde predica se tine in limba turca.Merg acolo de aproximativ un an.In acest an am inceput sa indragesc moscheea, m-am imprietenit cu unii dintre cei ce o frecventeaza, am regasit vechi prieteni cu care nu ma mai vazusem de mult timp.
Mai mult decat atat, dupa rugaciunea de vineri, moscheea ofera o masa celor prezenti. Idee minunata, pentru ca acea masa sporeste sentimentul de solidaritate, de fratie.
Vinerea aceasta a trebuit sa ma intalnesc cu un frate si, pentru ca el era total strain de moscheea unde merg eu, am hotarat sa ne intalnim pe”teren neutru”, la o moschee pe care o cunosteam amandoi.
Vizita la moschee a avut si multe castiguri.M-am rugat si am adus slava lui Allah, Stapanul si Creatorul meu.Am cunoscut pe noul meu frate, un om deosebit si un musulman devotat.
Dar, necunoscand limba araba, m-am concentrat pe elocventa imamului.De cele mai multe ori, neintelegand limba in care se tine predica, ma concentrez pe elocventa imamului.Daca acesta este elocvent, reuseste sa electrizeze si sa tina treaza atentia auditoriului.In asemenea cazuri nu mai conteaza daca intelegi sau nu predica.Imanul (credinta) sporeste.
La fel si cu recitarea Quranului in rugaciune..O recitare frumoasa iti umple inima de credinta si pace.
Ieri, nici una, nici alta, nu s-au intamplat.Si elocventa predicii, si recitarea Quranului au fost foarte slabe.Chiar si asa, datoria musulmanului este sa astepte linistit ca imamul sa isi termine predica, lucru pe care l-am facut si eu.
La plecare, o alta torpila data bietului meu iman, si asa destul de zdruncinat .In loc de frati cu fete binevoitoare si zambitoare, asa cum ne invata islamul,multi dintre cei ce ieseau pe poarta moscheii semanau mai degraba cu “Luck-mana rece”.Fete crude, reci, indiferente, egoiste.
Sa fie de vina doar criza economica, sau mai avem de lucru la caracterul islamic?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu